Istoria noastra

    Localitatea Brusturoasa a existat din vechime pe aceste meleaguri, cu toate ca documente scrise nu exista. Calea de acces spre Transilvania prin trecatoarea Ghimes Palanca, dupa unele documente, era des folosita. Pacura de la Lucacesti si sarea de la Targu Ocna erau mult cautate de Austro-Ungaria si carele incarcate se duceau si se intorceau pe aceasta cale. Prin locul de asezare al comunei Brusturoasa, in 1467, Matei Corvinul regele Ungariei, a trecut muntii prin pasul Ghimes  pentru a se lupta cu Stefan cel Mare. Primele date despre Brusturoasa se situeaza in perioada sec. XIV-XV. In studiul ,,Tipuri de asezari in bazinul superior al Trotusului”, se precizeaza ca satele de pe valea principala a Trotusului, bazinul superior, nu au putut sa-si definitiveze vatra, decat in perioada feudalismului dezvoltat (sec. XVIII). Ele au fost lipsite de posibilitatea asezarilor din depresiunea Darmanesti, sau din zona subcarpatica, care si-au stramutat vatra temporar din cauza popoarelor migratoare, creându-si catune la marginea padurilor, intrucat padurile ocupau tinutul in totalitate. Numele comunei Brusturoasa ar deriva de la un anume Brustur, care impreuna cu un prieten al sau Tara-Lunga si-au facut case in acest tinut si ocupandu-se cu taierea copacilor si cultivarea unor produse agricole de stricta necesitate pentru viata de zi cu zi. Trecand timpul, au inceput sa se adune mai multe familii, care au format trei grupuri de case: Brusturoasa, Camenca si Cuchinis. Denumirea satului Camenca vine de la lucratorii forestieri „caminca” in dialectul local.
    Prin decretul nr. 394 din 31 martie 1864 s-a stabilit noua împărţire administrativă a ţării prin care, ia fiinţă comuna Brusturoasa alcatuită din satele:
  • Popoiu, Ciugheş, Palanca, Cuchiniş, Brusturoasa ( reşedinţă), Camenca, Buruieniş, Surdu, Cotumba, Simbrea, Agăş, Sulţa, Prelugi, Beleghet şi Goioasa.

    Comuna a făcut parte pe rând din plasile : Tazlăul de Sus, Muntele, Comaneşti, Moineşti. La 5 februarie 1893 satele: Cotumba, Simbrea, Agăş, Sulţa, Preluci, Beleghet si Goioasa s-au desprins de comuna Brusturoasa şi au format comuna Agăş. În 1926 şi satele Popoiu, Ciugheş, Palanca s-au desprins şi au format comuna Palanca.

    Fiind situate in imediata apropiere de fosta granita Austro-Ungariei, la numai 8 km, comuna Brusturoasa a avut de suferit in cele doua razboaie mondiale. In perioada 1916-1918 comuna Brusturoasa a fost ocupata de trupele maghiare. Al doilea razboi mondial a adus comunei Brusturoasa distrugeri mult mai mari, pentru ca in retragerea lor, armata germana, a incendiat satul, iar putinele case ramase au fost distruse de aviatie.